La ce folosea butonul "Turbo"?

Când ne referim la ceva anume (un autovehicul de exemplu) şi una dintre caracteristicile înscrise în fişa tehnică a acesteia este însoţită de cuvântul "Turbo", ne gândim că avem de-a face cu un motor cu performanţe sporite. Nu acelaşi lucru putem afirma şi de PC-urile cu buton de...turbo.

Rolul acelui buton (specific sistemelor 286/386, mai rar întâlnit la sistemele 486/Pentium) era de a frâna (prin apăsarea acestuia) viteza de lucru a PC-ul pentru a se păstra un grad de compatibilitate ridicat cu aplicațiile vechi, dependente în special de frecvența de lucru a procesorului. Alte sisteme permiteau switch-ul Turbo on/off și prin intermediul combinației de taste <Ctrl>+<Alt>+<+> sau <Ctrl>+<Alt>+<−>.

După cum se poate observa în imaginile din dreapta, carcasele AT din perioada respectivă conțineau pe lângă butonul "Turbo" și un afișaj digital, care indica în cel mai frumos mod cu putință frecvența de funcționare a procesorului. Concomitent cu switch-ul on/off al butonului "Turbo" se producea shimbarea valorii afișate. Cum era setată fiecare valoare în parte? Totul era făcut prin intermediul unor jumper-i, după regula dată de schema alăturată:



În special jocurile erau afectate de acel fenomen numit "timing", adică în situația în care erau scrise pt un procesor, de exemplu 8088 la 4,77 MHz și erau rulate, peste timp, pe un procesor 386 la 33 MHz, acțiunea jocului decurgea prea rapid, jucătorul nemaifiind capabil să reacționeze pe măsură. Exemple de astfel de titluri: Alone in the Dark (1992), Bubble Ghost (1987), Knights of the Sky (1990), Ultima VI (1990). O listă completă și detaliată a acestora fiind de găsit la http://www.vogonswiki.com/index.php/List_of_CPU_speed_sensitive_games

Treptat, pe măsură ce programatorii au început să folosească alte metode de a implementa buclucașul "timing" în partea de logică a jocurilor, butonul "Turbo" a și-a luat rămas bun de la locul "călduț" de pe carcasele AT și a intrat în istoria calculatoarelor personale.